RIL: Decizia nr.5/04.04.2011 privind efectele admiterii recursului împotriva hotarârii prin care judecatorul sindic respinge cererea de deschidere a procedurii insolventei

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- COMPLETUL COMPETENT SA JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII -

Dosar nr. 4/2011

 Rodica Aida Popa - vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele completului

Lavinia Curelea - presedintele Sectiei civile si de proprietate intelectuala

Anton Pandrea - presedintele Sectiei penale

Gabriela Victoria Bîrsan - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal

Adrian Bordea - presedintele Sectiei comerciale

Ileana Izabela Dolache - judecator la Sectia comerciala, judecator raportor

Roxana Popa - judecator la Sectia comerciala

Minodora Condoiu - judecator la Sectia comerciala

Veronica Carmen Popescu - judecator la Sectia comerciala

Viorica Trestianu - judecator la Sectia comerciala

Manuela Iulia Cârnu - judecator la Sectia comerciala

Veronica Radulescu - judecator la Sectia comerciala

Elena Cârcei - judecator la Sectia comerciala

Lucia Paulina Brehar - judecator la Sectia comerciala

Adriana Chioseaua - judecator la Sectia comerciala

Mariana Cârstocea - judecator la Sectia comerciala

Elena Daniela Marta - judecator la Sectia comerciala

Lidia Barbulescu - judecator la Sectia comerciala

Carmen Tranica Teau - judecator la Sectia comerciala

Adina Nicolae - judecator la Sectia civila si de proprietate intelectuala

Raluca Moglan - judecator la Sectia civila si de proprietate intelectuala

Eugenia Marin - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Iuliana Pusoiu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Mariana Ghena - judecator la Sectia penala

Sofica Dumitrascu - judecator la Sectia penala

Completul competent sa judece recursul în interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 4/2011 este legal constituit conform dispozitiilor art. 3306 alin. 1 si 8 din Codul de procedura civila, modificat si completat prin Legea nr. 202/2010, si ale art. 271 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, modificat si completat prin Hotarârea Colegiului de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 24/2010.

Sedinta completului este prezidata de doamna judecator Rodica Aida Popa, vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror-sef adjunct Antonia Eleonora Constantin.

La sedinta de judecata participa prim-magistratul-asistent al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, doamna Aneta Ionescu, desemnata în conformitate cu dispozitiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, modificat si completat prin Hotarârea Colegiului de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 24/2010.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - completul competent sa judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie privind efectele admiterii recursului împotriva hotarârii prin care judecatorul sindic respinge cererea de deschidere a procedurii insolventei, raportat la caracterul special al acestei proceduri. Limitele rejudecarii cauzei de curtea de apel, în cazul modificarii în totalitate a hotarârilor pronuntate de judecatorul sindic, divergenta de jurisprudenta fiind determinata de aprecierile diferite asupra aplicarii dispozitiilor art. 11 alin. (1) si art. 12 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, coroborate cu dispozitiile art. 312 alin. 2-4 din Codul de procedura civila.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii.

 ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constata urmatoarele:

1. Problema de drept ce a generat practica neunitara

Prin recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie s-a aratat ca în practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar cu privire la efectele admiterii recursului împotriva hotarârii prin care judecatorul sindic respinge cererea de deschidere a procedurii insolventei, raportat la caracterul special al acestei proceduri.

2. Examenul jurisprudential

Judecatorul sindic din cadrul tribunalului, învestit cu o cerere pentru deschiderea procedurii insolventei formulate fie de creditori, fie de catre debitori ori de alte persoane cu legitimare procesuala activa, respectiv în contestatiile debitorilor împotriva cererii introductive formulate de creditori, pronunta hotarâri de respingere a cererilor introductive si, în mod corespunzator, de admitere a contestatiilor debitorilor, considerând ca nu sunt îndeplinite conditiile prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, pentru deschiderea procedurii generale ori simplificate, dupa caz. Curtile de apel, învestite pe calea recursului, au pronuntat, în temeiul dispozitiilor art. 312 alin. 3 din Codul de procedura civila, solutii de admitere a recursurilor declarate si, constatând ca debitorul se afla în stare de insolventa, au modificat hotarârea judecatorului sindic, în sensul admiterii cererilor formulate pentru deschiderea procedurii, respectiv în sensul respingerii contestatiilor formulate de debitor împotriva cererilor creditorilor.

3. Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti

Examenul jurisprudential a relevat existenta unor solutii diferite ale instantelor judecatoresti cu privire la problema de drept, în sensul ca deciziile pronuntate de curtile de apel sunt divergente atât sub aspectul dispozitiei vizând deschiderea procedurii insolventei, cât si în privinta adoptarii primelor masuri de catre instanta de recurs, identificându-se astfel 3 orientari:

3.1. Unele instante, fara o motivare expresa sub acest aspect, au dispus trimiterea cauzei judecatorului sindic din cadrul tribunalului, cu indicatia expresa de a dispune deschiderea procedurii insolventei.

3.2. Alte instante de recurs, în aceleasi ipoteze, au dispus ele însele deschiderea procedurii generale ori simplificate, dupa caz.

3.3. A existat si o orientare izolata, de asemenea, fara o motivare expresa în aceasta privinta, conform careia instanta de recurs a dispus deschiderea procedurii insolventei în forma generala, a adoptat primele masuri prevazute la art. 20, art. 21 alin. (1), art. 35, 47, 61, art. 62 lit. b) si c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, precum si efectuarea cuvenitelor comunicari si notificari, potrivit dispozitiilor art. 37, 48 si 61 din lege.

Subsecvent s-a dispus trimiterea dosarului la tribunal, în vederea stabilirii termenelor pentru continuarea procedurii, cu deplina respectare a termenelor stabilite anterior prin decizia pronuntata de instanta de recurs.

4. Opinia procurorului general

Procurorul general a sustinut, în esenta, ca aplicarea dispozitiilor art. 312 alin. 3 din Codul de procedura civila în procedura insolventei si, consecutiv, a mecanismului procedural pe care îl implica modificarea hotarârii primei instante presupune, din perspectiva dispozitiilor art. 149 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, examinarea compatibilitatii deschiderii procedurii insolventei direct de catre instanta de recurs cu dispozitiile art. 11 alin. (1) lit. a), art. 32, art. 33 alin. (4) si alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, potrivit carora competenta de a deschide aceasta procedura, fie la cererea creditorilor, fie la cererea debitorului, apartine judecatorului sindic.

În acest context s-a aratat ca deschiderea procedurii insolventei de catre instanta de recurs, în urma modificarii în totalitate a hotarârii judecatorului sindic prin care s-a respins o astfel de cerere, respectiv s-a admis contestatia debitorului, este incompatibila cu procedura instituita prin Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

Sub aspect material s-a sustinut ca, potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, tribunalul are competenta exclusiva în privinta tuturor procedurilor reglementate de legea insolventei, cu exceptia recursului, atributiile jurisdictionale aflate în legatura cu administrarea acestei proceduri fiind exercitate de judecatorul sindic.

În fine, s-a aratat ca în situatia în care procedura se deschide la cererea debitorului se ridica problema respectarii dreptului creditorilor la exercitarea opozitiei, în conditiile prevazute la art. 32 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, si, ca atare, a eficientei garantiilor oferite de art. 21 din Constitutia României, republicata.

5. Raportul asupra recursului în interesul legii

Proiectul de solutie propus prin raportul întocmit în cauza a vizat o alta orientare jurisprudentiala decât cea exprimata de procurorul general, respectiv solutia instantelor de recurs care, în aceeasi ipoteza, au dispus ele însele deschiderea procedurii generale ori simplificate, dupa caz, si trimiterea cauzelor judecatorului sindic, pentru luarea primelor masuri si continuarea procedurii.

În sprijinul acestei solutii s-a sustinut ca în situatia ce face obiectul prezentei cauze judecatorul sindic a respins cererea de deschidere a procedurii insolventei formulate fie de catre debitor, fie de catre creditorul/creditorii acestuia, apreciind ca nu sunt îndeplinite cerintele legale în acest sens, nefiind dovedita starea de insolventa.

În recursul promovat împotriva unei asemenea hotarâri, instanta de control judiciar este chemata sa se pronunte tocmai asupra acestui aspect, respectiv daca este sau nu în insolventa debitorul ori, cu alte cuvinte, daca, raportat Ia situatia de fapt stabilita în cauza, sunt întrunite conditiile legale pentru a se proceda la deschiderea procedurii, acesta constituind, în fapt, "fondul" asupra caruia se pronunta instanta de recurs admitând recursul si modificând încheierea/sentinta atacata. Odata solutionat "fondul", în sensul deschiderii procedurii, efectul constitutiv al deciziei instantei de recurs stabileste momentul de la care debitorului îi este creata o situatie juridica noua, cu referire la data pronuntarii de catre judecatorul sindic a hotarârii de respingere a cererii de deschidere a insolventei.

6. Înalta Curte

Obiectul practicii neunitare îl formeaza solutia pe care instanta de recurs, care, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea insolventei nr. 85/2006 privind procedura insolventei, este curtea de apel, o da în cazul admiterii recursului declarat împotriva hotarârii de respingere a cererii creditorului sau a debitorului de deschidere a procedurii. Legea insolventei reglementeaza deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii în sectiunea a 2-a a cap. III "Procedura", sub aspectul care intereseaza, în sensul care urmeaza. Daca cererea de deschidere a procedurii este formulata de debitor si aceasta corespunde conditiilor prevazute la art. 27, judecatorul sindic va pronunta o încheiere de deschidere a procedurii generale, iar daca prin declaratia facuta de debitor acesta îsi arata intentia de a intra în procedura simplificata sau nu depune documentele necesare, judecatorul sindic va pronunta încheiere de deschidere a procedurii simplificate (art. 32).

Daca cererea de deschidere a procedurii este formulata de creditor, iar debitorul contesta starea de insolventa si judecatorul sindic stabileste ca debitorul este în stare de insolventa, acesta va respinge contestatia si va deschide procedura generala printr-o sentinta. Daca debitorul nu contesta starea de insolventa si îsi exprima intentia de a-si reorganiza activitatea, judecatorul sindic va da o sentinta de deschidere a procedurii generale.

În situatia în care judecatorul sindic stabileste ca debitorul nu este în stare de insolventa, respinge cererea creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la înregistrarea ei. În acest caz, legiuitorul nu mai califica hotarârea judecatorului sindic, dar din context aceasta va fi tot o sentinta.

Potrivit art. 12 alin. (1) din lege, "hotarârile judecatorului sindic sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs.", iar, potrivit art. 149 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, dispozitiile acesteia se completeaza, în masura compatibilitatii lor, cu cele ale Codului de procedura civila, Codului civil, Codului comercial.

Asadar, solutia pe care instanta de recurs o poate pronunta în situatia admiterii recursului împotriva hotarârii de respingere a cererii de deschidere a procedurii, care implica trimiterea fata de specificul procedurii de a fi prin lege succesiva, este solutia de casare. Altfel, solutia de modificare presupune o examinare limitata la motivele prevazute la art. 304 pct. 6, 7, 8 si 9 din Codul procedura civila, iar modificarea exclude trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin urmare, prevederile art. 312 alin. 2-4 din Codul de procedura civila se aplica nu în litera lor, ci se aplica circumstantiat, în masura compatibilitatii lor cu specificul procedurii insolventei de a fi etapizata legal si succesiv.

Solutia de casare este reglementata chiar de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, prin dispozitiile art. 12 alin. (2), conform carora "dispozitiile art. 24 alin. (1) din Codul de procedura civila privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecatorului sindic care pronunta succesiv hotarâri în acelasi dosar, cu exceptia rejudecarii, dupa casarea hotarârii în recurs".

Pe de alta parte, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, "organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul sindic, administratorul judiciar si lichidatorul".

Atributiile pe care legea le prevede pentru fiecare dintre participantii la procedura insolventei sunt de competenta exclusiva, ele neputând fi îndeplinite de un alt participant la procedura.

Totodata, principalele atributii ale judecatorului sindic sunt reglementate de art. 11 din lege, iar prima dintre acestea este prevazuta la lit. a): "pronuntarea motivata a hotarârii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare în faliment atât prin procedura generala, cât si prin procedura simplificata".

În acest context este exclusa posibilitatea ca prin decizia de casare instanta de recurs sa pronunte deschiderea procedurii si sa trimita cauza judecatorului sindic pentru dispunerea celorlalte masuri pe care le impune aceasta faza distincta a procedurii.

Înalta Curte are în vedere ca deschiderea procedurii generale a insolventei este de atributul si în competenta exclusiva a judecatorului sindic, conform art. 11 alin. (1) lit. a) din legea insolventei, iar, pe de alta parte, hotarârea de deschidere a procedurii cuprinde dispozitii si comunicari realizabile în termene legale scurte, are un caracter unitar si nu poate fi partajata între instanta de recurs si judecatorul sindic, altfel nefiind nici în litera si nici în spiritul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

Fata de aceste considerente, solutia asupra recursului în interesul legii este de casare a hotarârii si trimiterea cauzei judecatorului sindic pentru deschiderea procedurii insolventei, în aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) si art. 12 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, coroborate cu art. 312 alin. 2-4 din Codul de procedura civila.

Pentru considerentele aratate, în temeiul art. 3307 cu referire la art. 329 din Codul de procedura civila, astfel cum a fost modificat si completat prin Legea nr. 202/2010,

 ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

 În numele legii

 D E C I D E:

Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, în sensul ca:

În aplicarea dispozitiilor art. 11 alin. (1) si art. 12 din Legea nr. 85/2006 coroborate cu dispozitiile art. 312 alin. 2-4 din Codul de procedura civila, curtea de apel, învestita cu solutionarea recursului declarat împotriva hotarârii judecatorului sindic prin care s-a respins cererea de deschidere a procedurii insolventei, admitând recursul, va casa hotarârea si va trimite cauza judecatorului sindic pentru deschiderea procedurii insolventei.

Obligatorie, potrivit art. 3307 alin. 4 din Codul de procedura civila.

Pronuntata în sedinta publica, astazi, 4 aprilie 2011.

 VICEPRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

RODICA AIDA POPA

Prim-magistrat-asistent,

Aneta Ionescu