Excludere pentru neîndeplinirea obligaţiei de a aduce aportul la capitalul social.SRL.

Asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat, poate fi exclus din socitate, la cererea oricărui asociat sau a societăţii, conform art.218 din Legea nr.31/1990, fiind irelevantă valoarea modică a aportului convenit de asociaţi..

(Secţia comercială, decizia nr.2416 din 18 aprilie 2003)

Prin sentinţa civilă nr.294 din 23 martie 2001, Tribunalul Bacău a respins acţiunea reclamantei SC„G.A.” SRL, dar a admis cererea reclamantului B.A şi a dispus excluderea pârâtului G.C. din societate ,respingând cererea reconvenţională.

Instanţa a reţinut, că adunările generale care au stabilit desemnarea administratorului şi majorarea capitalului social ,ca urmare a modificării legislative, s-au desfăşurat fără prezenţa asociatului străin, care, deşi convocat, nu a participat, manifestându-şi dorinţa de a se retrage, încă din anul 1998. Totodată sumele trimise de asociatul străin au fost plătite reclamantului, nu virate în contul societăţii, ca aport la capitalul social, încât cererea reconvenţională, tinde la realizarea dreptului ce nu a fost exercitat în timp util. De altfel, actele întocmite de asociatul român nu au încălcat dispoziţiile imperative ale legii şi nu s-a dovedit că acesta a folosit în interes personal, bunurile societăţii.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia civilă nr.613 din 25 octombrie 2001, a admis cererea apelantului pârât, şi a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a respins acţiunea reclamantului B.A.

Instanţa de apel, a considerat că măsura excluderii apare ca o sancţiune aplicată asociatului care nu-şi îndeplineşte obligaţiile sau săvârşeşte fapte potrivnice intereselor societăţii. Reaua-credinţă a asociatului la majorarea capitalului social nu poate fi reţinută în raport cu un cuantum modic al sumelor ce trebuiau virate.

Reclamanţii au declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art.304 pct.9 şi pct10 C.proc.civ., considerând că greşita aplicare a dispoziţiilor art.217 lit.a din Legea nr.31/1990 a condus la soluţia nelegală pronunţată de curtea de apel, după cum comportamentul asociatului străin a condus la acţionarea societăţii în instanţă, de către C.C.I. Bacău pentru dizolvarea acesteia.

Pe de altă parte, motivarea contradictorie a instanţei de apel cu privire la sumele de bani trimise de asociatul străin atrage netemeinicia hotărârii judecătoreşti atacate.

Recursul este fondat.

Dispoziţiile art.217 din Legea nr.31/1990 reglementează situaţiile în care sancţiunea aplicată asociatului, care nu-şi îndeplineşte obligaţiile asumate ori săvârşeşte fapte contrare intereselor societăţii, este excluderea.

Necesitatea protejării societăţii comerciale şi apărării intereselor celorlalţi asociaţi este raţiunea pentru care se impune măsura excluderii asociatului chiar dacă el nu este culpabil.

Asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat poate fi exclus din societate, la cererea oricărui asociat sau a societăţii potrivit art.218 din Legea nr.31/1990..

Indiferent de valoarea aportului la care au convenit asociaţii, aceasta este o condiţie care dă dreptul de participare la activitatea socială. De aceea este lipsit de importanţă dacă aportul asociaţilor este modic sau nu, iar legea a stabilit sancţiunea excluderii în cazul în care capitalul subscris nu a fost vărsat.

Printr-o interpretare care depăşeşte scopul pentru care legea a fost edictată, instanţa de apel a ajuns la concluzia greşită a inaplicării normelor de drept în raport cu valoarea minimă a obligaţiei de îndeplinit.

Astfel, în temeiul dispoziţiilor art.312 C.proc.civ., Curtea a admis recursul reclamanţilor şi a modificat decizia Curţii de Apel Bacău, în sensul respingerii apelului declaratde pârât.