Onorariu incasat nelegal de parata. Lipsa calitatii de administrator.

Prin actiunea formulata, reclamanta SC "R" S.A. Fagaras SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtii SC "I" SRL si B M L, obligarea acestora, în solidar, la plata sumei de 133.977,33 lei cu titlu de prejudiciu si 24.038, 55 lei dobânda legala.

 

În drept actiunea s-a întemeiat pe art. 72, art. 153/13 alin. 2 si art. 153/18 din Legea nr. 31/1990, art. 998 - 999, art. 1539-1544 Cod civil.

Prin sentinta civ nr. 1275/30.06.2009 Tribunalul Brasov a respins exceptiile prematuritatii, lipsei calitatii procesuale active si lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului B M L invocate de pârâti ca neîntemeiate.
A admis cererea formulata de reclamanta SC "R" Fagaras SA în contradictoriu cu pârâtii S.C. "I" S.R.L. si B M L astfel cum a fost precizata. A obligat pârâtii la plata catre reclamanta, în solidar a sumei de 136.359,81 lei cu titlu de prejudiciu.

 

Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut urmatoarele considerente:

Între reclamanta S.C. "R" S.A. si pârâta S.C. "I" S.R.L. la data de 20.04.2000 s-a încheiat contractul de administrare nr. 3/2000 prin care reclamanta a încredintat pârâtei - administrator managementul activitatii sale.
S-a stipulat si ca onorariul brut este indexabil cu un procent egal cu procentul mediu de indexare al salariilor angajatilor societatii beneficiare (reclamanta) ori de câte ori are loc acest fapt, trebuind a fi încheiat în acest sens un act aditional la contractul de administrare nr. 3/2000, potrivit art. 6.1 indexarea trebuind a fi stabilita si aprobata prin hotarâre a adunarii generale a actionarilor reclamantei.

 

Din hotarârea A.G.O.A. reclamantei nr. 1 din 12.04.2005 rezulta ca a fost ales un nou consiliu de administratie, printre administratori figurând si pârâtul B M L.

Desi la art. 3 din contractul de administrare s-a prezentat posibilitatea prelungirii termenului contractului de administrare la expirarea acestuia prin încheierea unui act aditional, prin hotarârea A.G.A. reclamantei nr. 1/12.04.2005, nu s-a dispus nimic referitor la acest aspect.

 

Abia prin hotarârea A.G.A. reclamantei nr. 1 din 27.04.2006 s-a stipulat în mod expres ca se aproba prelungirea contractului de administrare nr. 3 din 20.04.2000 cu un an, pâna la urmatoarea adunare generala).

Aceasta hotarâre A.G.A. nr. 1 din 27.04.2006 a fost însa desfiintata prin sentinta civila nr. 15/CC/15.03.2007 pronuntata de Tribunalul Brasov, nulitate care opereaza cu efect retroactiv.

 

În temeiul acestei hotarâri A.G.A. nr. 1 din 27.04.2006, semnata în calitate de presedinte de pârâtul B M L, s-a încheiat la aceeasi data actul aditional la contractul nr. 3 din 20.04.2000 prin care durata acestuia se prelungea cu un an.

Acest act aditional nu produce însa nici un efect în temeiul principiului accesorium sequitur principale, fiind întocmit în temeiul unui act juridic nul, respectiv hotarârea A.G.A. nr. 1 din 27.04.2006.
Într-o atare situatie, instanta retine ca între reclamanta si pârâta S.C. "I" S.R.L. nu a existat prelungit contractul de administrare pentru anul 2005, însa cu toate acestea, pârâta persoana juridica a încasat suma de 60.377,59 lei platita din ordinul pârâtului persoana fizica B M L.

 

Desi la dosar a fost depus actul aditional nr. 4.2 din 12.04.2005, în acesta mentionându-se ca ar fi încheiat în temeiul hotarârii A.G.A. reclamantei nr. 1 din 12.04.2005, prevederile respectivului act aditional prin care s-ar fi hotarât prelungirea contractului de administrare si pentru anul 2005 nu pot avea nici o valoare juridica atâta vreme cât hotarârea A.G.A. nr. 1 din 12.04.2005, la care actul face trimitere ca temei al încheierii sale, nu a dispus nimic în acest sens.

În plus, desi prin actul aditional nr. 3.4 s-ar fi dispus, în temeiul aceleiasi hotarâri A.G.A. a reclamantei nr. 1 din 12.04.2005 si indexarea onorariului brut cuvenit administratorului S.C. "I" S.R.L., fata de prevederile hotarârii A.G.A. de mai sus respectiva indexare nu poate avea nici un efect, în hotarâre nefacându-se vorbire despre o atare indexare.

 

Or, câta vreme la art. 6.1 din contractul de administrare nr. 3/2000 s-a prevazut ca onorariul lunar brut al administratorului poate fi supus indexarilor stabilite si aprobate prin hotarârea A.G.A. reclamantei, doar negocierea facându-se conform Anexei nr. 1 A, în lipsa unei asemenea hotarâri de indexare nu era posibila încheierea vreunui act aditional privitor la indexarea onorariului brut, un atare act nerespectând vointa partilor stabilita prin conventia de administrare.

Instanta retine si ca inclusiv pentru anul 2006, în conditiile în care hotarârea A.G.A. nr. 1/27.04.2006 a reclamantei, prin care se aproba prelungirea cu un an a duratei contractului de administrare nr. 3/2000 a fost constatata nula cu efect retroactiv prin sentinta Tribunalului Brasov nr. 15/CC/15.03.2007, pârâta persoana juridica nu avea dreptul la încasarea remuneratiei în calitate de administrator al reclamantei.

 

De asemenea, instanta retine ca si în situatia în care respectiva hotarâre A.G.A. din 27 aprilie 2006 nu ar fi fost anulata, pentru ca pârâta S.C. "I" S.R.L. sa poata beneficia de remuneratia indexata ar fi trebuit sa fie adoptata, în prealabil încheierii actului aditional nr. 4.3/27.04.2006, potrivit 6.1 din contractul nr. 3/2000, hotarârea A.G.A. a reclamantei în acest sens.

Or, în hotarârea A.G.A. reclamantei nr. 1 din 27.04.2006 nu se face vreo trimitere în acest sens iar actul aditional încheiat la aceeasi data în temeiul hotarârii face vorbire doar de faptul ca administratorul beneficiaza în continuare de toate drepturile care i se cuvin, fara a vorbi de vreo modificare sau a arata în concret vreo modalitate de indexare, ori ca aceasta ar fi avut loc în conditiile existentei unei indexari a salariilor angajatilor societatii reclamanta, asa cum cerea Anexa 2 A la contractul nr. 3/2000.

 

Rezulta ca si într-o atare ipoteza, pârâta persoana juridica a primit prin intermediul pârâtului persoana fizica, un onorariu lunar de 6.861,09 lei mai mare decât cel stabilit, încasând fara temei suma totala de 67.749,74 lei pe anul 2006, asa cum rezulta din ordinele de plata depuse în original la dosar.

În legatura cu obiectele de inventar, nu s-a negat de catre pârâti faptul ca pârâtul persoana fizica ar fi primit în numele pârâtei persoana juridica, de la reclamanta, obiecte de inventar în valoare de 5.850 lei asa cum sustine reclamanta, pe care nu le-ar fi restituit reclamantei.
Potrivit art. 43 Cod comercial, pe lânga suma de 112.021,83 lei datorata de pârâti reclamantei cu titlu de prejudiciu, acestia datoreaza si dobânda legala aferenta în cuantum de 18.487,98 lei calculata de la data efectuarii si încasarii platii de catre pârâti, fiind aplicabil principiul repararii integrale a prejudiciului, art. 43 Cod comercial având relevanta sub raportul cuantificarii totale a pagubei.
Împotriva acestei sentinte au declarat apel pârâtii B L M. Apelul declarat de B M L nu este motivat.

 

În motivarea apelului, S.C. "I" S.R.L se arata urmatoarele:

Pe cale de exceptie, se invoca necompetenta materiala a Tb Brasov sectia comerciala, exceptia prematuritatii actiunii fata de art. 720 1 Cpc precum si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei. conform art. 72 din Legea 31/190 si art. 374 cod comercial, iar pe fond se solicita respingerea actiunii. Pe fond instanta a ignorat ca apelanta desi nu mai avea calitatea de mandatari comerciali pentru reclamanta, afacerile acesteia au fost totusi girate de pârâta societatea reclamanta functionând în mod normal, facând si încasând plati fara ca altcineva în afara de noi sa gireze afacerile. Or în conditiile în care reclamanta a beneficiat de serviciile apelantei circumscrise mandatului comercial în conditiile art. 374 C.c pretentiile sale de i restituire a sumelor sunt neîntemeiate. Examinând sentinta atacata, în raport cu probele dosarului, cu motivele invocate Curtea a constatat apelurile nefondate.
Exceptia necompetentei materiale a sectiei comerciale a Tb Brasov este neîntemeiata.
Art. 4 cod comercial instituie o prezumtie de comercialitate pentru toate obligatiile comerciantului. Faptul ca în anii 2005-2006 S.C. "I" S.R.L a încasat din ordinul pârâtului B M L fara drept sumele de bani cu titlu de onorariu de administrare, desi nu avea calitatea de mandatar al reclamantei nu rastoarna prezumtia de comercialitate a obligatiei de restituire
Desi textul art. 4 cod comercial se refera la contractele si obligatiile comerciantului, în realitate cu exceptiile mentionate expres de lege, toate obligatiile comerciantului indiferent de izvorul lor au caracter comercial. Vor fi comerciale nu numai obligatiile contractuale ci si obligatiile derivând din fapte licite (gestiunea de afaceri, îmbogatirea fara just temei, plata nedatorata) precum si cele rezultate din savârsirea unor fapte ilicite (art. 998 cod civil).

Referitor la exceptia prematuritatii si a lipsei calitatii procesuale active a reclamantei invocata de pârâti, întrucât pentru perioada 2005-2006 pârâta S.C. Interluvi S.R.L. nu a avut calitatea de administrator, nu suntem în prezenta unei actiuni în raspundere întemeiata pe dispozitiile art. 155 din Legea nr. 31/1990 rep., ca sa fie nevoie de o hotarâre a adunarii generale a actionarilor reclamantei în acest sens, iar lipsa acesteia sa atraga prematuritatea cererii de chemare în judecata si lipsa calitatii procesuale active a reclamantei.

La filele 54-56 se afla invitatia reclamantei la conciliere ce a fost trimisa la adresa din Fagaras str. Livezii nr. 10 adresa unde se afla atât domiciliul pârâtului B M L fost asociat unic al pârâtei persoana juridica, cât si sediul pârâtei S.C. "I" S.R.L.
Din adresa Serviciului Public de Evidenta a Persoanelor Fagaras rezulta ca numitul B M L este tatal noului asociat B M L, iar acesta locuieste la acelasi domiciliu cu cealalta asociata B R M.
Adresa de la filele 54-55 se refera la motivele de fapt expuse si în actiunea formulata de reclamant trimitând inclusiv la societatea pârâta, deci scopul art. 720 indice 1 Cpc, respectiv încercarea solutionarii litigiului prin conciliere directa, s-a realizat.

 

În speta este vorba de o actiune în raspundere civila delictuala formulata împotriva pârâtei persoana juridica pentru fapte ilicite comise în perioade în care nu detinea calitatea de administrator al reclamantei si în care a încasat, prin reprezentantul sau legal, respectiv pârâtul persoana fizica, anumite sume de bani si bunuri care nu i se cuveneau.

Pârâtul persoana fizica a fost actionat în justitie nu în calitate de administrator al reclamantei, pentru a fi aplicabil textul de lege indicat mai sus, ci în calitate de reprezentant persoana fizica al persoanei juridice S.C. "I" S.R.L ce., prin intermediul caruia au fost încasate de aceasta din urma sumele si bunurile pretinse de reclamanta în cererea de chemare în judecata

 

Din dispozitiile art. 35 alin. 4 din Decretul nr. 31/1954 rezulta ca este angajata si raspunderea personala a celui care a savârsit fapta ilicita în numele persoanei juridice, respectiv a încasat pentru aceasta sumele de bani si bunurile, astfel încât cel prejudiciat are posibilitatea de a actiona în justitie atât reprezentantul S.C. "I" S.R.L., cât si aceasta din urma societate, în solidar, asa cum de altfel a procedat si pârâta.

Actiunea formulata de reclamant neavând legatura cu raspunderea administratorului în functie pentru ca la data introducerii acesteia pârâtii nu aveau calitatea de administrator nu era necesara conform art. 155 din Legea nr. 31/1990 republicata o hotarâre A.G.A. de aprobare a începerii actiunii împotriva administratorului.

 

Cu privire la fondul cauzei, contractul de administrare are natura juridica a mandatului comercial pentru ca are ca obiect tratarea de afaceri comerciale în numele si pe seama societatii comerciale administrate în baza art. 374 cod comercial, mandat care presupune prestatii ale managerului în favoarea societatii în scopul obtinerii unei anumite eficiente economice financiare.

Faptul ca reprezentantul permanent este asimilat în drepturi si obligatii cu persoana fizica administrator nu reduce cu nimic raspunderea persoanei juridice administrator care ramâne obligata solidar cu reprezentantul permanent pentru toate actele si faptele juridice savârsite de acesta în administrarea societatii

 

Onorariul brut initial pe care era îndreptatit sa-l primeasca administratorul persoana juridica a fost de 1.700 lei lunar, conform Anexei 2 A la contract.

Onorariul brut initial pe care era îndreptatit sa-l primeasca administratorul persoana juridica în baza contractului de administrare din 20.04.2009 a fost de 1.700 lei lunar, conform Anexei 2 A la contract si potrivit art 6 din contract indexarea acestuia trebuie stabilita si aprobata prin hotarâre a adunarii generale a actionarilor reclamantei.

 

În ceea ce priveste anul 2005, prin hotarârea AGA a reclamantei nr. 1/12.04.2005 nu s-a dispus prelungirea contractului de administrare si nici indexarea onorariului administratorului.

Cu privire la anul 2006 hotarârea AGA hotarârea A.G.A. reclamantei nr. 1 din 27.04.2006 prin care s-a aprobat prelungirea contractului de administrare cu înca un an a fost desfiintata retroactiv prin sentinta civila nr. 15/CC/15.03.2007 pronuntata de Tribunalul Brasov, iar actul aditional încheiat în baza acestei hotarâri nu produce efecte fata de desfiintarea hotarârii AGA. Deci pentru anii 2005 si 2006, desi nu s-a prelungit legal contractul de administrare si nu s-a indexat onorariul, administratorul a încasat nelegal suma de 60.377,59 lei pe anul 2005 si 67.749,74 lei pe anul 2006 platita din ordinul pârâtului persoana fizica B M L. Apelanta S.C. "I" S.R.L sustine desi nu mai avea calitatea de mandatar comercial pentru reclamanta, a girat activitatea reclamantei, astfel ca pretentiile reclamantei de restituire a sumelor încasate sunt neîntemeiate în conditiile art. 374 C.comercial.
Mandatarul este tinut sa îsi îndeplineasca obligatiile cu buna credinta si diligenta unui bun proprietar.
Potrivit contractului de administrare încheiat între parti încasarea onorariului era conditionata si de îndeplinirea criteriilor de performanta asumate de administrator, or în perioada 2005-2006 aceste criterii de performanta nu au fost îndeplinite si societatea a înregistrat pierderi, aspect care rezulta din raportul de expertiza efectuat în cauza.
În lipsa unui contract de administrare pentru perioada 2005-2006, raspunderea pârâtilor este delictuala.
Pretentiile reclamantei de restituire a sumelor încasate s-ar putea pune în situatia în care pârâta ar fi desfasurat o activitate de management eficienta, or în speta expertiza dovedeste ca societatea reclamanta a înregistrat pierderi în perioada 2005-2006.3.12.2009
Sunt întrunite elementele constitutive ale raspunderii delictuale, respectiv fapta ilicita consta în plata si încasarea sumelor de bani mentionate fara a exista hotarâri AGA de prelungire a contractului de administrare si de indexare a onorariului administratorului, cu încalcarea art. 153 al 1 care da în competenta exclusiva a AGA si aprobarea pentru fiecare exercitiu financiar a remuneratiei cuvenite administratorilor si a oricaror avantaje ce se acorda acestora, prejudiciul este cert si consta în sumele de bani platite cu titlu de onorariul indexat catre pârâta, raport de cauzalitate între fapta si prejudiciu si vinovatia pârâtilor în calitate de administrator persoana juridica (reprezentant permanent) care puteau si trebuiau sa cunoasca regimul juridica al stabilirii si aprobarii remunerarii administratorilor, pe care l-au încalcat cu rea credinta.
Fata de considerentele mai sus aratate, Curtea a respins exceptiile invocate de apelanta S.C. "I" S.R.L si apelurile declarate de pârâtii împotriva sentintei Tribunalului Brasov pe care a pastrat-o.
Decizia nr. 133/R/03.12.2009.